miercuri, 6 ianuarie 2010

Din cronica de haiducie a firmei ENEL

Am de mult timp bănuiala că firma ENEL ENERGIE MUNTENIA SA îmi încarcă în mod nejustificat nota de plată dar ceea ce s-a întâmplat în luna noiembrie a anului trecut a depăşit orice standarde în materie de hoţie. Pe factura din 26 octombrie 2009 - o factură de regularizare - eu am plătit o perioadă cuprinsă între 15 iulie - 25 octombrie 2009. Pe factura din data de 26 noiembrie 2009, îmi apare perioada de facturare 14 octombrie - 17 noiembrie 2009, din care rezultă clar că perioada 14-25 octombrie mi-a fost facturată de două ori. Este vorba de un interval de 11 zile. Mai mult de o decadă. Veţi spune că aceste 11 zile mi-au fost scăzute din suma totală. Aşa este! Dar de-abia de-aici încolo începe escrocheria. Perioada facturată -14 octombrie-25 noiembrie - însuma 34 de zile, din care, ce e drept, s-au scăzut 11. Dar aceste 11 zile au fost echivalate arbitrar cu doar 16 KWH din totalul de 91 KWH. Cei 16 KWH costau doar 5.95 lei, din totalul parţial de 33.84 lei, la care se adăugau accize şi alte taxe. Dacă din 34 de zile scădem 11 obţinem 23 de zile, deci doar dublul + 1 zi al lui 11. Rezultă din factură, după ce facem calculele necesare, că cele 23 de zile au fost echivalate cu 75 KWH , în valoare de 27.88 lei.
După ce calcule şi cu ce drept au decis că în 11 zile, pe care mi le-au scăzut, am consumat doar 16 KWH, în timp ce în 23 de zile (doar dublul lui 11) am consumat de 4-5 ori mai mult, adică 75 KWH. Şi de ce dracului mi-au facturat de două ori aceeaşi perioadă?!? Ca să o scadă minimal şi să fure gras de diferenţă? Rezultă din factură că am avut un consum mediu zilnic de 2,68 KWH, care înmulţit cu 11 zile dă 29,48KWH şi nu doar 16 KWH, dă aproape dublul lui 16. Mi-au furat aproape jumătate din suma pe care trebuia să mi-o scadă. Îmi datorau o sumă din care şi-au păstrat jumătate. Nu există factură la care să nu ne fure cu 4.00-8.00 lei pe fiecare dintre noi.
Evident, conţinutul acestui articol a făcut mai întâi obiectul câtorva reclamaţii. Şi totuşi!
Salariaţi ENEL, pentru că acum, când scriu, suntem în zilele Crăciunului (această postare a întârziat din cauza unor probleme la calculator) şi pentru că ne pregătim de Anul Nou, la cumpăna dintre ani, vă urez să pierdeţi din sănătatea voastră, din măruntaiele voastre, din viaţa voastră, din masa, casa, banii şi tot ce iubiţi voi, pentru fiecare leu pe care mi l-aţi luat mie şi altora în mod fraudulos, pentru fiecare plătitor ENEL înşelat de voi şi, mai ales, pentru fiecare KWH cu care m-aţi înşelat pe mine în faimoasa de-acum factură din 26 noiembrie 2009, când am consumat eu doar 16 KWH în 11 zile scăzute şi 75 de KWH în 23 de zile umflate.
Aşa să v-ajute Dumnezeu în tot anul 2010 şi în câţi ani mai aveţi un viitor în ţara asta!
Fiindcă relaţiile între voi, ca furnizori, şi noi, ca "beneficiari", sunt numai de hoţie, de mulgere şi înşelătorie pe faţă. Ştiţi că ne furaţi şi ştiţi că ştim că suntem şi vom fi înşelaţi.
Să dea Dumnezeu să fie scăzut din măruntaiele, sângele şi viaţa voastră tot ce furaţi! NU SUNTEŢI OAMENI, SUNTEŢI HOŢI!
Dar cine este acest ENEL, de unde vine el şi cum a ajuns să se înscăuneze, în locul Statului, ca unic furnizor de energie electrică?!?
Privatizarea are sens, şi chiar mult sens, când este vorba de valori multiple dar asemănătoare şi care pot fi numărate. Atunci privatizarea este benefică fiindcă ea creează concurenţă şi diferenţă, stimulează şi favorizează competiţia între ofertanţi, iar, printre beneficiari, naşte destul de repede speranţă, înseninare şi chiar o viaţă mai demnă (admiţând că acest cuvânt mai are vreo acoperire), ei având de unde să aleagă. Eu, de exemplu, am schimbat, în 5 ani, 3 firme de telefonie, 3 firme de televiziune prin cablu/satelit şi 2 firme de internet. Nici nu mai e necesar să faci reclamaţii. Pur şi simplu, abandonezi şi arunci ce te-a nemulţumit.
Dar cum poţi privatiza valori unice ca energia electrică, apa, calea ferată, care, pur şi simplu, trec de la Stat în mâna unui singur proprietar privat, care face ce vrea el,distribuie cum vrea el şi la ce preţ vrea el acea valoare unică a Statului român. Mişcarea pute a afacere mafiotă. Statul român vinde ieftin şi cu comision gras o valoare de a cărei răspundere vrea să scape. Un păduche de afacerist cumpără valoarea respectivă ştiind că poate face avere, gras şi repede. Privatizarea ar trebui să însemne eficienţă. Ar trebui organizate licitaţii foarte transparente pe care să le câştige cele mai mari şi mai bogate companii din cele participante. La noi,prin nu se ştie ce tertip, le câştigă "un păduche" care se bucură apoi să fure banul mărunt al fiecăruia dintre noi. Aşa se explică faptul că, la noi, după fiecare valoare naţională privatizată, preţurile au crescut şi hoţia s-a intensificat. Fiind noi un popor blând, răbdător şi cam bleg, la care se adaugă şi vreo câteva elanuri pupincuriste, nu e de mirare că stăm mai prost ca neamurile vecine la acest capitol. Valorile naţionale importante, noi le-am privatizat, noi le-am dat după câte un păduche insular sau peninsular nenorocit, care a venit aici exact ca să se despăducheze.
Vorba poetului: "Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi/ Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!/ Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,/ Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,/ Tot ce e perfid şi lacom,(...) toţi iloţii,/ Toţi se scurseră aicea..."
Da, cititorule, "această ciumă-n lume şi aceste creaturi" ne pun nouă biruri.
Toată lumea îşi aminteşte aceste versuri ale lui Eminescu dar nu ştiu câţi dintre cititorii mei cunosc exact sensul cuvântului "iloţi" sau "hiloţi". Prin "hilot" înţelegem un soi de locuitor al vechii Sparte (citeşte "lumea bună"), având un statut intermediar şi incert, nici sclav, nici om liber, aparţinând Statului, pentru că provenea din rândul prizonierilor de război şi putând fi împrumutat proprietarilor de pământ pentru a servi nevoilor de muncă ale acestora. Sensul figurat este de "om de nimic", "decăzut", "păduche".
Cu astfel de intermediari, nici cai, nici măgari, veniţi din diverse insule sau peninsule, s-au făcut principalele privatizări din România: Poşta Română a fost măritată prost şi forţat după un insular din Cipru, care nici măcar nu era investitor privat, ci o biată firmă de stat aflată la ananghie, care s-a întremat, s-a pus pe picioare, a prins pântec şi s-a despăducheat pe facturile noastre, care au crescut, în timp ce în statele foste comuniste, inclusiv în Abania, scădeau. E drept, Poşta albaneză şi-a găsit un american. Numai noi ne-am dus după Cipru, şi Cipru de stat.
Cel mai prost s-a măritat Energia electrică, vai de capul ei şi de-al nostru, c-am dat-o după un peninsular italian care ne fură ca-n codru.
Şi uite-aşa s-a dus dracului toată avuţia. Ne-au mai rămas doar ochii să plângem, mâinile să plătim cât nu face şi gura să blestemăm.