Am ezitat să scriu despre EUROVISION 2018, dat fiind tensiunile fără precedent din țara
noastră, dar și din lume. M-am temut, dar nu mă mai tem să nu pară futil. În
fond, viața merge înainte, cu bune și rele, și să nu uităm că suntem într-un an
dionisiac (Nietzsche, 1872) în care răsturnările de situație, dramele sunt la
ordinea zilei, ele vin să dinamizeze viața, iar muzica, într-un astfel de an,
este onorată peste tot în lume. Un an dionisiac ca acesta abia ne mai scoate
viețile din ghips! Abia respirăm și noi aer adevărat. Fiindcă 2018 este un an
autentic dionisiac! Obișnuiții acestui blog știu la ce mă refer: este
dionisiac! Ce-am dorit a venit!
Așa se și explică această
finală de excepție de la EUROVISION. Muzica, în acest an, va fi la ea acasă, în domiciliu, cum spun
astrologii. Nu am văzut de mult cântăreți atât de buni, cu prestații atât de
reușite, înfruntându-se pentru un singur premiu. Au fost unii mai buni ca
alții. Mi-a venit foarte greu să fac obișnuitul clasament final. Oricum, primii
9 din topul meu sunt toți foarte buni.
Dar România?
Haideți să nu turnăm gaz
pe foc. Adevărul e că nu au cântat rău deloc. Solista de la The Humans are voce bună, puternică,
nuanțată, cu multe posibilități și se mișcă frumos pe scenă. Dar melodia nu a
convins: n-a avut șarm, n-a avut sex-appeal, nu vino-ncoa', nu chichirez... N-a
avut nimic cu care să agațe. Și n-a avut forță. Suspiciuni a trezit și faptul
că trupa nu are decât un an de viață și a crescut în eprubetă cât alții în
zece. E ea din... ”alt aluat”...?
Eeeee!
Dar a crescut degeaba! E greu să te impui la un asemenea concurs, într-un
astfel de an, cu asemenea concurenți, și tu abia ieșit din eprubetă...
De-aceea
tot ce au putut cânta a fost Goodbye,
Eurovision! și le-a ieșit. La vremea lui, Cliff Richard a cântat Congratulations și tot a pierdut... Dar
mi-au plăcut din nou moldovenii - inspirați cu My Lucky Day - și așa a fost, că au ajuns în finală și s-au clasat
pe locul 10, ceea ce, într-o astfel de competiție, într-un asemenea an, e
foarte bine.
Dar
să trecem la muzică! Eu am întocmit un top 13 cu cei pe care i-am găsit cei mai
buni și care arată astfel:
1
Irlanda cu Ryan O'Shaughnessy, cântând Together, cea mai cantabilă melodie din
concurs, plină de sensibilitate. Au fost mai buni în Semifinală. (Locul 16 în
clasamentul oficial.)
2
Danemarca cu vikingii lui Rasmussen, cântând Higher Ground. Au fost mai buni în Semifinală, când s-au sincronizat
foarte bine, dar au fost fascinanți tot timpul; păreau că vin din negura
vremurilor, din secolul IX, puși să cucerească din nou Europa, dar cu arcușul,
nu cu sabia. De câte ori mă voi gândi la EUROVISION 2018, pe ei am să-i văd - o
ceată de pletoși venind călare cu arcușul în mână și apropiindu-se,
apropiindu-se să ne cucerească cântând. (Locul 9)
3
Germania cu Michael Schulte, cântând You
let me walk alone. A avut simplitate, dar și emoție. (4)
4
Estonia cu Elina Nechayeva, cântând La
Forza și făcând să curgă în sală, odată cu faldurile rochiei de zână, cea
mai bună voce din concurs. (8)
5
Bulgaria cu trupa Equinox, cântând Bones. Frumoși, bulgarii, plini de
vitalitate și foarte hotărâți să valorifice minunatul specific local al
Balcanilor. Bravo lor! (14)
6
Anglia, reprezentată de SuRie, o muziciană rasată, care a cântat impresionant Storm. În timpul cântecului, un
descreierat s-a repezit și i-a smuls microfonul din mână pentru 1-2 secunde,
dar fără să reușească să o destabilizeze pe englezoaică. (24)
7
Italia, reprezentată de doi furioși - Ermal Meta și Fabrizio Moro - care au
plăcut foarte mult publicului și destul de puțin juriului. Candidații fiind
atât de buni, în apreciere, a tronat subiectivismul. Dar trebuie să mai iei în
calcul și că acești cântăreți care pleacă de la EUROVISION vor reprezenta
muzica de mâine și trebuie să te gândești foarte serios dacă au forța de a
rămâne pe locul pe care li-l atribui. Eu garantez pentru primii 9 din topul meu;
mulți dintre ei, inclusiv italienii, sunt deja celebri. Cei doi au cântat Non mi avete fatto niente. (5)
8
Serbia cu Sonia Ilič și Balkanika, cântând cu suflet Nova Deca. Ca dunăreancă, mi-au plăcut mult sârbii pentru că nu se
rușinează cu ceea ce sunt și-și pun în evidență specificul național. Trebuie să
valorificăm ce avem, și avem mult, Dumnezeu ne-a dat, nu să furăm ce-i al
altora. (19)
9
Finlanda, reprezentată de Saara Aalto, care a intrat pe scenă cu Monsters. A fost formidabilă: muzică,
mișcare, vitalitate; a cântat și cu capul în jos. E deja celebră, chiar dacă
s-a clasat doar pe penultimul loc. A cântat mai bine în Semifinală, Finala
prinzând-o cu vocea un pic obosită. (25)
10
Israel cu Netta, cântând Toy. Netta e
un fel de ”bebelușă”, un fel de păpușică, nițeluș obeză, dar n-are a face.
D-aia nu s-a impus ea pe locul I, surclasându-i pe vikingii lui Rasmussen? Se
mai întâmplă. (1)
11
Albania cu Eugent Bushpepa, cântând Mall.
(11)
12
Moldova cu trupa DoReDoS, cântând My
Lucky Day, o melodie foarte rusească, frumoasă, compusă de Filip Kirkorov,
unul din cei 5 soți pe care-i avu Alla Pugaciova de-a lungul vremii, mare
cântăreață rusă care în 1995, la un an de la căsătoria ei cu Kirkorov, ce s-a
încheiat în 2005, a concurat și ea la EUROVISION și s-a clasat doar pe locul...
15. D-aia nu e ea vestita Pugaciova?! Se mai întâmplă. Moldovenii au avut nerv, au cântat frumos și au ocupat locul (10).
13
Grecia cu Yianna Terzi, care a cântat Oniro
Mou. Yianna nu s-a calificat în finală, dar a fost minunată, îmbrăcată în
alb, ca o preoteasă în templu, cu ochi strălucitori, cântând un cântec ce evocă
folclorul grecesc. Mi-a plăcut mult și am zis că merită să vă dau ocazia să o
reascultați.
Ar
mai fi de zis câte ceva despre atitudinea posturilor de radio românești, care
nici duminică, nici luni nu au găsit de cuviință să transmită vreo 9-10 sau 5-6
melodii de la EUROVISION, de anul acesta. Au dat-o doar pe câștigătoare.
Preferă să dea muzică din tinerețea bunicii, spunând că aia se caută (?!) și
ignoră grosolan un concurs foarte important, care adună telespectatori cât o
finală de fotbal și care încă nu s-a răcit. Oare de ce?! Nici la premiile Grammy
nu au reacționat altfel. Abia dacă au spus cine a câștigat, dar fără să
vorbească despre viața și activitatea lui și fără să ne dea ocazia să-i
reascultăm și noi pe Bruno Mars, Shakira sau Luis Fonsi cu faimosul Despacito! Why? Why?!
Cum
Dumnezeului să trezești interesul românilor pentru EUROVISION dacă nu faci
niciun fel de reclamă fenomenului, nici măcar cât acesta e cald, nici măcar
când a fost o ediție foarte bună, de excepție?!
Le e greu să înregistreze niște melodii?
Preferă așa-zisele șlagăre de pe vremea bunicii?
Vă
invit să ascultați muzica bună de mai jos:
