PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA
Cu mersul său legănat și ușor obosit, de bătrân care a văzut multe, dar pe care niciun rău nu a reușit să-l deturneze de la rostul lui pe acest pământ, cu privirea lui blândă, dar fermă, pusă pe șotii, dar cuprinzătoare, Papa Francisc a ajuns în România. Și are planuri mari cu noi de vreme ce stă trei zile. Trei zile - cifră canonică. Și ce itinerar sugestiv și-a ales! Ce s-a întâmplat la Iași a fost dumnezeiesc: o adevărată comuniune, făcând din Iași capitala noastră religioasă! Dar și momentul din Catedrala Mântuirii Neamului a fost înălțător.
Papa Francisc ne-a adus, în Catedrala Mântuirii Neamului, cea mai emoționantă interpretare a rugăciunii Tatăl nostru. Cât har și câtă omenie! Mă gândesc, cu lacrimi în ochi, că, probabil, ne-a crezut demni de o asemenea interpretare, de vreme ce ne-a propus-o. Mă gândesc că Dumnezeu are planuri cu noi, de vreme ce l-a trimis pe papă să ne vorbească în numele Lui despre nevoia imperioasă de memorie, de rădăcini, de deschidere spre ceilalți - în condițiile în care tu ai rădăcini și un nume - , de dragoste pentru Fiul Domnului și pentru frații noștri. Ascultându-l pe Sfântul Părinte mi-am amintit de vorbele lui Iisus ”Ceea ce-i faci unui semen al tău Mie-mi faci.” Și Sfântul Părinte a insistat că în rugăciunea moștenită de noi de la Apostolul Pavel se spune ”Facă-se voia ta”, nu a noastră, fiindcă Dumnezeu este al tuturor și El vrea să-i îmbrățișeze pe toți.
Ascultându-l pe Papa Francisc, mi-am dat seama ce înseamnă har, curaj și deschidere, toate trei puse în slujba a ceva mai presus de tine însuți, toate trei unite în sintagma dragoste de Iisus și de oameni.
