Cum ar zice francezii, maestrul Gheorghe Zamfir a văzut căzând 75 de ninsori, dar tot de atâtea ori s-a bucurat de explozia florii de cireș. Adică a întinerit. La mulți ani, maestre, și la câți mai mulți cireși în floare! Gheorghe Zamfir este muzicianul care a transformat flautul lui Pan ( naiul fiind un flaut cu mai multe suflători ) în flautul lui Georges sau - de ce nu? -în flautul lui Gheorghe. Vorbim de un magician care a făcut cunoscute doinele și sârbele românești peste tot în lume.
6 Aprilie este și ziua în care celebrăm reluarea Jocurilor olimpice la Atena, în 1896, după o întrerupere de-o eternitate. Nu exagerăm deloc dacă spunem că maestrul Zamfir a făcut pentru nai, pentru flautul lui Pan, ce-a făcut Pierre de Coubertin pentru renașterea Olimpiadelor. A fost nevoie de pasiune.
Pe acest blog îl vom sărbători alături de toți marii muzicieni ai lumii care împlinesc în 2016 un număr rotund de ani. Îl vom asculta interpretând, alături de André Rieu, Păstorul singuratic (The Lonely Shepherd) dar și alături de Nicolae Botgros, la Chișinău, în martie 2015, o suită de melodii, printre care Ciocârlia, cum nu ați ascultat-o des, la două naiuri: Regele și invitatul său.
Audiție plăcută!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu