Document găsit în ”Letopisețul Țării Românești”, făcând vorbire aspră despre imposibilitatea dovedirii că alegerile prezidențiale din noiembrie '24 ar fi fost penetrate de actorul statal rus, care nu a contenit nici măcar o clipă să se jure că nu pwla lui a săpat acolo!
Motto 1: Cine beasă la fântână, tot Rusia lui Putin! Durerea noastră e că noi o auzim, știm sigur că e ea, dar nu reușim să materializăm dovada!
Motto 2: El se jură că nu fură,/Dar nici noi nu l-am prins cu mouse-ul în gură...!
Pe data de 30 iunie a anului de grație 2025, când, cu ajutorul lui Dumnezeu și al Serviciilor Secrete Române, s-a ales în fruntea țării principe luminat și mult școlit, în persoana d-lui Nicușor Dan, avu loc în deplină discreție și securitate ședința CSAT, în care se discutară cele mai de interes lucruri pentru țară! Și Princepele vru să știe... cum fu dom'ne cu penetrarea alegerilor noastre de către actorul statal rus... Când toată lumea știe că SRI trebuia să păzească alegerile... Îl plătim pentru asta cu 1100 de milioane de euro pe an, cel mai mare buget din UE, doar americanii și englezii dau mai mult ca noi și cu toate astea veni rusul și dădu iama prin alegeri. Și SRI nu mirosi nimic. Nu are nicio dovadă, doar un feeling și ăla prost, cu care nu poți să te duci la Putin să încerci să îi explici, înfruntând privirea lui sticloasă, că ”suntem siguri prin analogie că matale ai fost, dar, fatalitate, n-avem dovada”! Îți dai seama cum s-ar uita rusul la noi?!? Cu privirea aia sticloasă a lui..., în timp ce noi i-am povesti cum am anulat bunătate de alegeri, după ce fuseseră validate de CCR, pe baza unui feeling emis de suflețel, care trimitea la stepele bântuite de vânt ale mumei Rusii.
Cum vestea urma să nu fie bine primită de popor, se făcu chemare la slova dibaci meșteșugită și prietină a grămăticului HotNews Țara Românească, ce veni cu grabă și ardoare să asculte dorința Princepelui mărit, după care îi turnă o cronică de letopiseț, în care accentul fuse pus pe simțământ, pe suflețel și nu pe probe, știut fiind că, la Țara Românească și preste tot în lume, ”partea nevăzută decide totul”...! Vorba de la urmă avu așa efect de uluială amestecată cu groază!... Toți simțeau că e ceva elitoid, care-i transcende, dar nu aveau dovada și, de uluire, cineva ”se prăbuși în fața porților” CSAT. ”Vestea fugi pe ulițe și sărbătoarea zilei a șaptea fu tulburată. Oamenii se închiseră în case așteptând ceva, cu spaimă. O tăcere de moarte se înstăpâni asupra Bucurescilor. Seara se ivi luna îmbrăcată în sânge și în jur era un senin sticlă. Pe la miezul nopții se arătară vârcolacii cătând capul lui Georgescu... Câinii lui Pahonțu mușcau cu sete din lumină...”
Noroc cu un împletitor de vorbe, cum sunt mulți pe la noi, ce ”simțind că începe o adevărată Olimpiadă a versului cel lingușitor, se aridică din locu-i și stăpânindu-și lacrimele ce iute îi curgeau de-a lungul obrazului... se avântă orbește în lupta cea poeticească: 'Împărate al Împăraților, Fiu al lui Dumnezeu și Cuvinte, dă învingere Strălucitului nostru domn, păzește-l pururea în favoare, mai presus de cei ce l-ar supăra, cel ce este fericirea săracilor și persecutorul nelegiuiților, că a venit să ne mântuiască de necazuri... (...) Să ne veselim și să plesnim cu palmele, melodii împletind acestui Princepe, căci el este puterea scăpătaților lipsiți. Zare luminoasă s-a arătat nenorociților, mântuitor al săracilor' ” din Bolojenime, scăparea celor săraci și onești. Măi să fie!
”Și până spre seară, când se terminară strălucitele serbări, se zvoni că pe la bariera Delea Veche intrase în Bucuresci”, cu porunci nouă și un messer de la Francia...
(În cuprinsul acestei relatări, ne-am luat permisiunea de a împrumuta câteva fraze de la ilustrul și mult iscusitul grămătic Eugen Barbu, cel cu slova fermecată! Să-i fie somnul lin și nuferii aproape!
Dumnezeu să-l ierte și slova lui să răzbată, că mult scrise cu har! Amin!)
