"GURA PĂCĂTOSULUI ADEVĂR GRĂIEŞTE"

Ea este într-adevăr toxică, majoritatea.
Cum "ce majoritate"?
Cea parlamentară, evident.
E toxică pentru că emană de la nişte oameni care stau strâns-uniţi, unul în putoarea celuilalt, fără ca vreun principiu sau vreo doctrină să-i apropie sau să-i aducă împreună. Ei sunt extrem de heterogeni şi ca doctrină, şi ca limbă; este ciudat cum au putut minorităţile să se unească împotriva poporului român, dar şi contra etniilor pe care le reprezintă. Numai idioţii sau cei plătiţi s-o facă pot să mai creadă că doar portocaliii, ungurii, ucrainenii, lipovenii şi găgăuzii vor "binele" infantilului popor român şi li-l aplică diferenţiat, tăind din lefurile mici şi protejând "lefurile nesimţite" din companiile de stat. Fiindcă toată "reforma" s-a redus la tăieri, cititorule.
Ea este toxică, majoritatea, pentru că s-a constituit pe bază de bani, şantaj, interese de pântec şi tot ce are situat mai jos organismul uman şi firea omenească.
Parlamentul, Cotroceniul şi Palatul Victoria emană toxine. Poporul român este un popor gazat. De aceea e năuc şi nu are niciun fel de reacţie.
Această "majoritate toxică" nu are niciun fel de legitimitate. Parlamentul va intra în legalitate doar în momentul constituirii unei noi majorităţi axate pe partidele care s-au confruntat în precedenta campanie electorală şi care au obţinut votul şi girul nostru, majoritate care să nu aibă alt scop şi altă ambiţie decât să scoată ţara din criză şi să organizeze alegeri anticipate.
Abia aştept să-i văd în genunchi, implorând votul.
Un singur om nu mai poate participa niciodată la nicio campanie. Acela se numeşte simplu Boc. Felul cinic în care a fost instrumentat, lipsa lui de personalitate şi de reacţie, rolul prea mare şi prea greu pentru statura şi potenţialul său fac din Domnia Sa un om uzat, terminat.
Aceasta în varianta optimistă în care nu ne epuizează, ne terorizează şi ne termină el pe noi...
Majoritatea parlamentară e toxică şi pentru faptul că exotică, portocalie, ruptă de realitate şi neromânească fiind ea, a ajuns cu poporul român în raporturi de..."care pe care".

Post scriptum:
Am o întrebare pentru domnul Isărescu:
De ce în condiţiile în care Boc a anunţat cu largheţe că oferă 250 000 de roni, pentru colegiul lor, parlamentarilor Puterii care se abţin de la vot în cazul moţiunii de cenzură, nu a avut niciun fel de reacţie, cu toate că până atunci avertizase cu nesaţ şi nitam-nisam, fiind citat copios de căţeii de presă, că promisiunile dintr-o eventuală campanie electorală ar putea costa foarte mult bugetul ţării. Dar risipa şi incompetenţa lui Boc nu costă mai mult?
De când Guvernatorul Băncii Naţionale are vizibile opţiuni politice şi ce ştie Guvernatorul şi nu ştim noi despre circuitul banilor în guvernarea portocalie?
Ce face Boc nu e risipă?
Dar atitudinea lui Isărescu ce nume poartă?

PARTIDUL DISPERAT al LĂCUSTELOR

În seara zilei de marţi, 31 august a.c., la emisiunea "Ora de foc", de la Realitatea TV, una din cele mai bune emisiuni de dezbateri, moderată de Oana Stancu şi Adrian Ursu, românii au avut confirmarea unei bănuieli mai vechi: bănuiala că banii lor se duc în buzunare şi pântece portocalii, că ei sunt sacrificaţi degeaba pentru interese străine lor şi ţării, că această criză nu este decât o scuză şi un pretext pentru extorcarea de cât mai mulţi bani şi canalizarea lor spre interese şi zări portocalii.
Am aflat de la "Ora de foc" o ştire care trebuia transmisă la toate televiziunile libere din 5 în 5 minute, ce spunea că, în prima jumătate a anului 2010, din cauza crizei, 8000 de bugetari au fost concediaţi, dar nicidecum pentru a reduce cheltuielile sociale, întrucât fondul de salarii la "Statul social" al domnului Băsescu au crescut, în loc să scadă, cu fabuloasa sumă de 300 de milioane de lei. Am mai aflat că în acest an - 2010 - au fost cele mai reduse încasări la buget din ultimii 20 de ani, în ciuda disponibilizărilor şi tăierilor de salarii.
Sunt oameni care-şi încredinţează copiii poliţiei şi orfelinatelor, nemaiavând cu ce să-i crească, sunt alţii, bolnavi, care plătesc cu viaţa criza şi neputinţa ieşirii din criză, dar...unii se îmbogăţesc la vreme de criză şi nu oricum, ci pe bani de la buget. Banii tăiaţi nouă se duc în vintre portocalii şi tot acolo merg şi veniturile substanţiale obţinute din evaziune fiscală.
Tot la emisiunea menţionată, s-a arătat cum poţi să câştigi 2 milioane de euro, schimbând, aparent ca Dănilă Prepeleac, zahărul cu sarea. S-a întâmplat la vama Ploieşti, unde s-a declarat sare şi s-a trecut zahăr. Pentru o tonă de sare se plăteşte o taxă vamală de 19 euro, sarea fiind fără accize. Zahărul, în schimb, este accizat, se importă în procent de 80% şi implică o taxă vamală de 400 de euro la tonă. Faceţi singuri socoteala şi vedeţi ce bani se-adună pentru umplerea buzunarului propriu şi pentru şpaga necesară continuării cu succes a afacerii, în timp ce şeful Statului vorbeşte fără har şi tot mai izolat de o Românie sărăcită de lefurile plătite în sistemul bugetar, în principal, în sănătate şi educaţie şi de banii care s-ar băga, dar nu se bagă în infrastructura aferentă acestor sisteme.
Cele mai căutate şi accizate produse mai peste tot în lume sunt petrolul şi, pe locul doi, cafeaua. Băieţii deştepţi de la Piteşti, Valea Prahovei devenind un soi de Vale a Misterelor, au găsit o modalitate de a trece benzina prin vamă drept gaz lampant, ieftin şi fără accize, păgubind "Statul social" al domnului Băsescu cu milioane de euro. Dacă evaziunea fiscală ar fi doar uşor stopată, nu ar mai fi fost nevoie să se taie salarii şi să crească TVA la 24%. Nici măcar la vremuri de criză crâncenă nu renunţă la ciubucul lor gras, hotărâţi să prăduiască ce se mai poate prădui până în ultimul moment.
Veţi întreba dacă n-a sesizat nimeni ce se întâmplă la vama Ploieşti.
Trebuşoara a fost sesizată de doamna Diana Severin, director al Direcţiei vamale Prahova până în toamna lui 2009. Domnia Sa a prezentat situaţia preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), domnul Sorin Blejnar. Ulterior doamnei Severin i s-a solicitat demisia. Presupunem că era rigidă şi încurca bunul mers al lucrurilor.
Detaşându-ne un pic de emisiunea "Ora de foc", haideţi să ne amintim că tăierea de salarii a fost posibilă printr-o penibilă instrumentare a articolului 53 din Constituţia României. Nu mai citez articolul, voi spune totuşi că cea mai bună critică a aplicabilităţii lui la tăierea salariilor şi pensiilor pe timp de criză a fost făcută de juristele Mona Maria Pivniceru şi Gabriela Baltag în articolul "Argumente privind inaplicabilitatea art.53 din Constituţia României în fundamentarea măsurilor de reducere a pensiilor şi salariilor pe timp de criză", pe care îl găsiţi pe internet.
Dar Curtea Constituţională a respins ideea de neconstituţionalitate a aplicării articolului 53, însă a menţionat că "diminuarea veniturilor personalului din autorităţile şi instituţiile publice nu poate constitui, pe termen lung, o măsură proporţională cu situaţia invocată de iniţiatorul proiectului de lege. DIMPOTRIVĂ,EVENTUALA INTERVENŢIE LEGISLATIVĂ ÎN SENSUL PRELUNGIRII ACESTEI MĂSURI POATE DETERMINA EFECTE CONTRARII CELOR VIZATE, ÎN SENSUL TULBURĂRII BUNEI FUNCŢIONĂRI A INSTITUŢIILOR ŞI AUTORITĂŢILOR PUBLICE."(s.n.)
Guvernul Băsescu-Boc pregăteşte acum o nouă lege a salarizării unice a bugetarilor prin care lefurile ciopârţite să rămână definitive. Nu contează că domnul Boc se face de râs minţind a nu ştiu câta oară, după ce a spus că salariile nu vor scădea sub nivelul lui decembrie 2009, nu contează că-şi bat joc de două sectoare sociale vitale - învăţământul şi sănătatea - cu efecte, vă garantez eu, absolut imprevizibile, mult mai rele decât se pot imagina, pe termen lung. Să nu dea Dumnezeu autorităţilor de azi şi de mâine cât pot ele duce! La noi, situaţia e mai clară: nu mai putem suporta mult timp atâta minciună, cinism şi nesimţire din partea Puterii, răstălmăcire de sens şi nesimţire din partea acoliţilor Puterii.
Între noi şi aceştia, nu mai e loc de întors şi - detaliu important - nu va mai fi niciodată. Adică nu mai putem avea vreun viitor comun, explic eu pentru cine e mai boc de cap.