Kathia Buniatishvili - Claude Debussy: Clair de lune

     Debussy et Verlaine prennent rendez-vous sous les mains de Kathia Buniatishvili pour nous faire revivre un <<calme clair de lune triste et beau/ Qui fait rêver les oiseaux dans les arbres/Et sangloter d'extase les jets d'eau, / Les grands jets d'eau sveltes parmi les marbres>>, tout en nous assurant que... <<Votre âme est un paysage choisi/ Que vont charmant masques et bergamasques/ Jouant du luth et dansant et quasi/ Tristes sous leurs déguisements fantasques.>>
     Kathia Buniatishvili va jouer cet automne au Festival international G. Enesco, avec l'orchestre philharmonique d'Israel, ayant à sa tête Zubin Metha. Ce sera pour les plus chanceux des Roumains.

Sonate pour Violoncelle et piano, Claude Debussy

      Finalement, vous allez écouter la sonate en ré mineur pour violoncelle et piano de Claude Debussy, avec Gautier Capuçon au violoncelle et Jorge Viladoms au piano. Avec le célèbre violoncelliste Gautier Capuçon, les plus veinards des Roumains vont se rencontrer cet automne, le 11 septembre, au Festival Georges Enesco, où il va jouer, parmi autres, cette même sonate en ré mineur de Debussy, dont il semble être amoureux. 

Somn pe pat de orez cu ciuperci

                      Somn pe pat de orez cu ciuperci

         După ce se spală, somnul întreg se freacă bine cu sare și se stropește din belșug cu lămâie. Se lasă să se pătrundă cel puțin o oră. După aceea se dă la cuptor pe pat de legume - ceapă, morcovi, dovlecei - să nu se prindă. Cel puțin din 10 în 10 minute se umblă la cuptor, se adaugă la început vin alb și apoi apă care, împreună cu grăsimea, vor forma un sos mult responsabil de gustul peștelui, ce trebuie stropit din abundență și des cu acest sos ca să se pătrundă, să se frăgezească și să iasă bun. Pe lângă somn puteți să puneți la rotisat pălării mari de ciuperci sărate în prealabil și alimentate cu piper sau boia de ardei iute la cotor. Vor fi și ele stropite cu sosul care se formează și care nu trebuie lăsat să sece. De multe ori, somnul care este un pește foarte fraged se face înaintea ciupercuțelor.

         Separat se fierbe orezul cu sare, dar nu prea tare, orezul nu trebuie omorât.

         Separat se călește înăbușit ceapă cu un pic de ardei iute și ciuperci. Ceapa călită înăbușit în sucul lăsat de ciuperci dă un gust delicios oricărei mâncări.  Când e gata, se adaugă mirodeniile: ghimbir, piper/boia, busuioc, măghiran, rozmarin, cimbru. Peste acest preparat se adaugă orezul și se mestecă bine. Pe un platou se întinde orez cu ciuperci. Deasupra se așază somnul, ca un trofeu, înconjurat de ciupercile mari, rotisate și lămâi tăiate în sferturi. Somnul are un gust fraged și consistent și este un pește foarte convenabil: e mare, nu are oase, nu are solzi, dar, atenție, la somn, lămâia este absolut obligatorie; somnul se mănâncă înecat în lămâie!

         Toate bune, se va spune, dar ce facem cu patul de legume pe care s-a înmuiat somnul? Ele se pot servi ca antreu împreună cu ciupercile rotisate sau se pot adăuga, pentru și mai mult gust, în pilaf. E uimitor cât de bun poate fi orezul când are companie. Totul e să nu îl lași singur, să nu se simtă abandonat, să te pricepi să-l alinți. Și orezul se poate face cu pește, cu porc sau fiert în supa de pasăre. Dar n-ați făcut nimic dacă nu-i căliți ceapa cu ciuperci; cu multe ciuperci. Ciupercile conțin seleniu și potasiu și sunt cea mai  bună sursă de vitamina D. Conțin și antioxidanți - ergotioneină - care întăresc sistemul imunitar. (Cf. D. Grotto, 101 Alimente care vă pot salva viața, Polirom, 2009, pp. 128-129)

         Poftă bună!

Un suc rece de sfeclă, ce ziceți?

Mie-mi place sfecla, îmi place culoarea sucului ei. Dacă tot ați instalat storcătorul de legume și fructe, nu vă limitați doar la sfeclă, adăugați și morcovi, și mere; oricum sfecla își impune și culoarea, și gustul. Despre morcovi nu vă vorbesc, fiindcă sunt oricum cea mai lăudată legumă, dar vreau să vă spun câteva vorbe despre preferata mea, sfecla. Nu doar culoarea mă atrage la ea irezistibil, ci și gustul dulce-consistent, dar și beneficiile: conține vitamina E, fier, magneziu, potasiu și mangan. Ca și morcovii, protejează vederea, conținând luteină și zeaxantină. (Cf. D. Grotto, 101 Alimente care vă pot salva viața, Polirom, 2009, p.335). Tratează bolile vederii, ale inimii, ulcerul, anemia... și, deși e dulce (ca mierea), combate diabetul. Pentru efect maxim, sucul de sfeclă se bea încet, se savurează.
Când faceți salată de roșii, și eu v-o recomand la fiecare masă, azvârliți peste ea și o mână de sfeclă dată pe răzătoare, e delicioasă. Se poate face și salată doar din rădăcinoase - sfeclă, țelină, morcovi, păstârnac..., combinate cu măr - , dar se digeră mai greu.
Așadar, fiind vară și atât de cald, nu uitați să încercați un suc de legume, dar nu oricum, ci autentic, direct de la storcătorul vostru.

Salade de fruits

Eu, salata de fructe, o fac neapărat cu ananas și lămâie. Sunt, după mine, fructele indispensabile într-o salată. Merită să muncești să cureți ananasul: el e corpul și sufletul salatei; el îi dă volum și savoare. Lămâia e indispensabilă, fiindcă eu fac salata cu miere, nu cu frișcă, iar mierea care se dizolvă în sucul de lămâie și de ananas e tot ce poate fi mai delicios și mai sănătos! Face bine din creștet până-n tălpi! Beneficiile lămâilor nu mai au nevoie de nicio prezentare: ”Datorită capacității de a rămâne în sânge o perioadă lungă de timp, cercetătorii cred că acestea sunt cele mai potrivite pentru suprimarea creșterii celulelor canceroase, față de oricare alte substanțe nutritive.” (D. Grotto, 101 Alimente care vă pot salva viața, Polirom, 2009, p. 203)
Atât ananasul, care conține bromelaină - o substanță foarte lăudată - cât și lămâia au acțiune antiinflamatorie, tratând atât artrita cât și tromboflebita. Aceste două fructe trebuie să fie baza oricărei salate, zic eu, după care putem adăuga tot ce mai avem prin frigider. Eu am mai pus: mere, pere, piersici, banane și un pic de pepene verde. Bananele sunt foarte recomandate după lămâie și ananas, dând salatei consistență și o aromă deosebită.
Această salată se poate face și într-o variantă mai sobră, de iarnă - doar cu citrice (lămâi, portocale, grapefruit) și miere - , fiind foarte bună în caz de răceală.
 După ce tocați frutele, adăugați mierea și mestecați bine. Nu se mănâncă imediat, fiindcă-i stricați efectul. Lăsați-o la frigider 24 de ore, dați voie fructelor să-și lase suc și mierii să se dizolve în sucul lor și abia a doua zi ”Poftă bună!”

Șalău meunière, ce părere aveți?

Pește meunière înseamnă pe românește ”tăvălit prin făină”. Iar făina ne duce cu gândul la moară, peștele fiind, care va să zică, pregătit în stilul morăriței, cum ar veni ”nimic fără făină”. Fileurile merg cel mai bine pregătite în felul acesta.
Urmează partea a doua: ce facem drept garnitură?
Eu vă propun trei rețete, ultima fiind preferata mea, de dată aceasta.
Șalăul meuniere se poate face cu ciuperci, călite cu ceapă,  roșii pasate și un pic de usturoi sau cu fasole verde și ceva mai mult usturoi, adăugat la sfârșit, la câteva minute după ce cratița s-a ridicat de pe foc.
Astă-seară eu însă vă propun o mâncare mai prietenoasă cu stomacul: șalău cu broccoli, cartofi fierți, unt și smântână. Alegeți broccoli verde și grăbiți-vă să-l gătiți. Apa în care a fiert cu sare, puneți-o într-un termos și consumați-o până la ultima picătură. Broccoli conține sulforafan și glucosinolat, care vindecă ulcerul și chiar boli mai grave. Puneți la fiert și tulpinile. Buchețelele se pot consuma și crude, în salate, dar e mai bine fiert, fiindcă, prin fierbere, crește numărul de sulforafani, componenta care luptă pentru sănătatea noastră.
Dar nu uitați buna dispoziție pentru că ea, în primul rând, ne menține sănătoși.

SAVOARE SUB COAJĂ sau PEPENI DE POVESTE

Pepenii ăștia sunt de-a dreptul provocatori, îndeosebi când sunt uriași și când știi ce ascund sub coajă. Că ei nu conțin numai savoare, ci mai ales bucurie: o mare bucurie și poftă de a trăi, de a mânca, de a împărtăși. Doamne, cât sunt de frumoși! Și pântecoși! I-aș fi luat pe toți. Dar nu am beci acasă și mi-am amintit că am în frigider încă unul de 9 kilograme și jumătate! Dar ăștia de la Cora parcă erau și mai pântecoși! Parcă nu există fruct care să se ofere cu mai multă generozitate și bucurie ca lubenița. Îți dă bună dispoziție și poftă de viață.
Cum îmi imaginez eu raiul?
Acolo trebuie să fie o plajă cu mult soare deasupra și apă sărată, valuri-valuri în apropiere, dar și câmpii nesfârșite, câmpii nesfârșite de pepeni verzi!